De cand am inceput sa pun in practica inspiratia, ideile si (zic unii :)) talentul meu, realizez cat de mult a contribuit experienta mea de mai bine de 13 ani intr-o organizatie multinationala.
O judecata la rece ar gasi mai multe minusuri decat avantaje la o atare experienta: principiile si valorile care ti se inoculeaza sistematic te dezumanizeaza, te fac sclavul banului si al avansarii in ierarhie cu orice pret, ajungi sa-ti doresti sa fii sef ca sa poti si tu ''popi pre altii'' la fel cum s-a procedat si cu tine...s.a.m.d.
Te incanta periodic cu cursuri, teambuilding-uri, summer parties, Christmas parties....tot felul de ''parties'' care te leaga si mai mult la ochi...doar ca sa te legi si tu mai mult la cap!
Tragi linie apoi si-ti dai seama ca nu esti decat un corporatist obosit, brainwashed si fara viata personala, pe care (culmea) la o adica nu-l mai angajeaza nimeni, pentru ca e overqualified si cere prea mult (chiar daca merita...)
Treaba cu multinationalele poate ca nu-i chiar asa de afurisita. In fond, poti sa incerci sa lucrezi in sistem, daca ai norocul sau ghinionul sa te accepte, si daca nu-ti place, sau daca simti ca o iei razna, poti sa pleci.
Usor de zis... de fapt nu-ti vine sa pleci si nici nu prea ai unde, asa plin de valori corporatiste si de datorii.
S-a scris enorm despre cat de nasol e la multinationala si cat de misto e pe cont propriu. Cred ca am citit sute de povestiri, care mai de care mai haioase sau mai inversunate. Poate ca voi scrie si eu odata pe tema asta, ca ma furnica degetele....:) dar acum vreau sa multumesc, totusi, ''din inima partidului'' pentru lucrurile bune si rele pe care le-am invatat acolo...si unele si altele ma ajuta sa apreciez lumea mai obiectiv.
Multumesc pentru oamenii de toate felurile pe care i-am intalnit si cu care am lucrat... buni sau rai, de la toti am invatat cate ceva...bun sau mai putin bun :)))
Pana si frustrarea si nemultumirea pe care o simteam din ce in ce mai des mi-a fost de folos, zic eu....''asa se caleste otelul'' -ar fi zis proful de Socialism Stiintific... si asa si este: ce nu te doboara te face mai puternic, vorba unui filosof (nu mai stiu care, circula asa de multi pe Facebook..:))
Sa lucrezi pe cont propriu e, probabil, mai bine...dar nu stiu
cat de bine. Daca aflu va spun! Pana atunci, eu as incuraja tinerii sa incerce experienta corporatista, vor invata multe despre oameni si viata, doar sa aiba grija sa nu-si piarda capul si simtul realitatii. Sa nu se amageasca cu functii scrise pe cartea de vizita si cu iluzia ca o sa le ridice cineva vreo statuie.
Tot inainte!
O.
